STEMA RAIULUI. STEMA LUI MIHAI VITEAZUL FIGUREAZĂ ÎN BISERICILE CREŞTINE DIN ÎNTREAGA LUME

În anul 1600, unind cele trei Ţări româneşti, voievodul Mihai şi-a alcătuit o pecete corespunzătoare noii sale demnităţi. În modul cel mai firesc, el a îmbinat pe o axă verticală stemele celor trei Ţări unite acum într'una singură: Vulturul Ţării Româneşti, Bourul Moldovei şi cei doi Lei care odinioară fuseseră stema Daciei, iar el îi...
Mai multe

KAPNOBAŢII, MARTORI ÎN PROCESUL CONTINUITĂŢII

Autor: Miron SCOROBETE   ARGUMENT În decursul ultimilor ani am tras de mai multe ori semnalul de alarmă că există un plan de deposedare a românilor de dreptul de a avea propria ţară. Cei care nu m-au crezut au prilejul să constate din cele ce se întâmplă zi de zi că, din nefericire, spre regretul meu, am avut...
Mai multe

In alb și negru, cu tristețe

Există două moduri de a-l discredita pe cineva sau ceva, aparent opuse dar la fel de eficiente şi cu acelaşi rezultat: prin ignorare şi prin supralicitare. Vom avea în vedere în cele ce urmează doar un spaţiu restrâns, Porţile de Fier. Suficient pentru a exemplifica ambele moduri în acţiune şi cât de eficient le practicăm...
Mai multe

Cetatea Blidaru, capodopera de sub timp

Farmecul munților dacici din zona Orăștiei ar fi nespus mai sărac fără perla militară a ansamblului fortificat de acolo, cetatea Blidaru. Nu doar că foarte probabil este un loc virgin de cucerirea romană, dar spațiul pe care îl respiră, cu sălbăticia din jur, pădurile de poveste și orizontul dealurilor împădurite te împing într-un tărâm mitic,...
Mai multe

Case celebre uitate în nepăsare: Horea, Creangă, Brâncuși, Enescu

Dacă aceasta țară numită întâmplător România are o mărime proprie monstruoasă față de alte spații, aceasta este ignorarea, desconsiderarea, minimizarea și dezavuarea îndârjită a ce este autohton de valoare. Se pare că printr-o forță necunoscută, străină nouă, ne atrage nimicul, eșecul, patima sau căderea celuilalt, iar aprecierea a ceea ce este incontestabil de succes printre semenii...
Mai multe

ŞTERGEREA ISTORIEI, ANIHILAREA UNUI POPOR

În societatea actuală, toată numai concursuri precedate de interviuri pentru obţinerea unui job, CV-ul a devenit obiectul pe care-l purtăm permanent asupra noastră precum mătuşile de odinioară năfrămuţa cu nafură sau busuiocul cu care au atins icoana făcătoare de minuni. Să ne imaginăm unul din aceste milioane de interviuri. Toţi candidaţii îşi depun CV-urile, care mai...
Mai multe

LUCRAT URSU H.

Miron Scorobete Este semnătura lui Horea pe o bârnă a bisericii din Cizer, biserică lucrată, alături de multe altele, de el. LUCRAT URSU H. ar trebui să fie scris pe catapeteasma Ţării Româneşti, pentru că România stă pe înţelepciunea lui, pe curajul său fără seamăn, pe dorinţa lui arzătoare de a i se face dreptate neamului său...
Mai multe

Biserica din Densuş – un adevărat miracol

Autor: Miron Scorobete Biserica din Densuş este unicat la scară naţională şi chiar planetară la multe capitole. Vom semnala aici doar unul: este singurul lăcaş de cult creştin din lume care are drept hram o sărbătoare precreştină. În legătură cu începuturile ei disputa nu e tranşată, unii o consideră ca datând din perioada romană, creştinată apoi, alţii...
Mai multe

Veche atestare a vlahilor într-o interpretare inedită

Autor: Miron Scorobete Mă voi referi la o veche atestare a vlahilor, dar, pentru că de ea se leagă niște elemente foarte interesante, povestea va fi un pic mai lungă. În prima parte a secolului XX, un britanic, Denis Galloway, a făcut niște călătorii în România. S’a împrietenit cu reputatul etnograf Romulus Vuia, întemeietorul primului Muzeu Etnografic...
Mai multe

1910 ani de la cucerirea Daciei

de Vasile Dolean Pe 11 august 106, în castrul roman de lângă localitatea dacică Ranisstorum, în Campul lui Traian de azi, ii sunt aduse împăratului roman capul și mana dreapta a regelui Decebalus spre a fi arătate armatei. E momentul care marchează sfârșitul războaielor daco-romane și trecerea Daciei sub stăpânirea romana. Putin înainte de căderea Sarmizegetusei, petrecuta în iulie 106, se hotărăște ca regele și armata dacica sa se retragă în nord pentru a continua războiul sub forma de gherila. Ipoteza rezistentei în afara cetăților face sens, războiul de uzura nefiind posibil armatei imperiale în timp, iar cu sprijin...
Mai multe