Pe vremea când în Suslănești se citea Platon

"O Kriton, lui Asklepios îi suntem datori un cocoş, să il daţi, să nu uitaţi…” (Socrate) Într-un anticariat bucureștean din str. Doamnei găsim o frumoasă creație din anii ’30, despre Platon, semnată de Cezar Papacostea (unchiul istoricului Șerban Papacostea), aparținând cândva unor băieți din Suslănești, jud. Muscel – probabil destinată studiului în liceu al filosofiei. Cartea prezintă...
Mai multe

DE SÂNZIENE

O întrebare: de unde vine numele sărbătorii de Sânziene, prezent în toate teritoriile locuite de români, şi ce vechime are? Dacă aveţi dificultăţi în formularea răspunsului, vă oferim această bibliografie concentrată. Ca şi hiperboreii, sau în calitatea lor de hiperborei, dacii îi cinsteau în mod deosebit pe zeii Apolo şi Diana, fiii gemeni...
Mai multe

SPICELE DE GRÂU HIPERBOREE

Noi nu putem petrece Rusaliile fără să luăm de la biserică spice de grâu sfinţite. Este un simbol creştin, pentru că firele de grâu simbolizează viaţa, iar la Rusalii noi sărbătorim Pogorârea Duhului Sfânt, „Dătătorul de viaţă”. Dar aceste spice de grâu ne coboară foarte mult în timp. În vechime, în vremurile...
Mai multe

Două trădări din care nu am învățat nimic: August 106 și August 1944

„Existențial, la nivel individual, prezentul e singurul moment din viața omului. Istoric, pentru orice neam, e trecutul; viitorul e o consecință”.   Iulie 106, Sarmizegetusa Regia După două atacuri succesive ratate în care atacatorii pierd mulți oameni, în special auxiliari, spre deosebire de apărători, puțin afectați, romanii se retrag pentru a construi aggere – platforme lungi de...
Mai multe

MARTORI OCULARI AI POTOPULUI

I-am avut deci oaspeţi la Jurilovca noastră pe Argonauţi, între care figuri de seamă: Hercule, Orfeu, fiii lui Boreu. Dar mai înainte de acest sejur fericit, ei avuseseră o experienţă cu totul de excepţie: trecuseră prin furia Potopului. Noi avem în acest fel privilegiul de a deţine despre cumplitul fenomen informaţii de la martori oculari. Iată,...
Mai multe

„LUME CE GÂNDEA ÎN BASME ŞI VORBEA ÎN POEZII”

De la daci nu ne-a rămas nici o statuie a lui Pan cântând la nai, dar ne-a rămas naiul însuşi, „fluierul lui Pan”, şi nu ca piesă de muzeu, închis într’o vitrină, ci „viu”, cântând şi azi. Acest mod de a privi (de fapt de a trăi) arta denotă un conservatorism de proporţii inevaluabile. Datorită lui,...
Mai multe

Un dialog inedit: când P. Țuțea îl întâlnește pe C. Brâncuși

Spirala căutărilor lui Țuțea nu prezintă o originalitate spectaculoasă (precum soluțiile), însă terminologia extrem de precisă, a fost întotdeauna un punct de plecare interesant pentru problematizările sale filozofice. In căutarea certitudinii spirituale, pe care până la urmă nu reușește să o găsească în om, nici măcar în cel religios - cu atât mai puțin în cel...
Mai multe

DE SF. PARASCHIVA

Da, sunt pupător de moaşte. Mă autodenunţ ca să nu par că mă ascund. Cu Sfânta Paraschiva sunt într-o relaţie specială. În satul meu fără preot, unde preotul din satul vecin venea tot a doua duminică, Nedeia-Hram, cea mai importantă sărbătoare a anului, întrecând Paştile şi Crăciunul la un loc, era...
Mai multe

Omagiu lui Țuțea, gânditorul absolut

S-au împlinit 115 ani de la nașterea uneia dintre cele mai prodigioase minți date de pământul românesc, Petre Țuțea. Rămas în conștiința colectivă ca un gânditor (creștin) interesant, dar la nivelul cafenelei de elite sau a aforismului inteligent, nu i-a fost promovată adevărată vocație, de filozof pur-sânge convertit la ortodoxie, cel ce a reușit să învingă...
Mai multe

Creștinismul lui Eminescu (Rugăciunea unui Dac)

Autor: Vasile DOLEAN   Tema credinței (creștine) a marelui spirit eminescian continuă să frământe șiruri de generații, de la gânditori avizați până la simpli pasionați. Pozițiile sunt mai întotdeauna apodictice: exegezele oamenilor de litere (lipsiți de cunoștința textelor creștine sau de fiorul religios) îl aruncă pe poet în rândul ateilor învederați, cu argumente aparent de netăgăduit; la polul...
Mai multe