UN SAS ÎN „RĂZBOIUL LIMBILOR”

Autor: Miron SCOROBETE

La 1842, în Dieta de la Cluj (Parlamentul principatului) se dezbătea legiferarea limbii maghiare ca limbă oficială de stat în Transilvania, în locul celei latine (parcă am fi azi).
Cine s-a opus categoric? Un sas, Stephan Ludwig Roth.
Nu era un necunoscut, era o personalitate de vârf: gânditor umanist, istoric, profesor și pastor luteran.
Revoltat de ce se petrecea în Parlament, Roth a publicat o vehementă broșură-manifest „Războiul limbilor în Transilvania” (Der Sprachenkampf in Siebenbürgen), în care, replicând Dietei, scria: „Limba oficială a țării nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română” pe care „o înveți singur, pe stradă, în contact direct cu oamenii. Și chiar dacă nu ai dori să înveți limba aceasta, o înmiită trebuință impune cunoașterea ei (…) Cu pierderea limbii dispare națiunea însăși”.
Stephan Ludwig Roth a participat la Marea Adunare populară de la Blaj, din 3/15 mai 1848, piatră de hotar în redeşteptarea conştiinţei naţionale a românilor. Puternicele sale impresii și o descriere a Marii Adunări au fost publicate în ziarul săsesc „Beiblatt zum Siebenbürger Boten” – „Foaie suplimentară la Vestitorul Transilvan”. Articolul purta titlul semnificativ, „Die Volksversammlung der Romanen in Blasendorf” (Adunarea românilor de la Blaj), înlocuind termenul german uzual pe atunci, „Walachen”, folosit de maghiari la modul injurios, „olahi”, cu cel de „români”.
A doua Adunare populară de la Blaj, din 13/25 septembrie 1848 nu recunoștea „uniunea silită a Transilvaniei cu Ungaria” și revendica o Dietă și un guvern provizoriu, compus din deputați aleși proporțional cu numărul populației Transilvaniei. Iar ceea ce este extrem de important şi trebuie spus cu voce tare, pentru a nu băga minorităţile în aceeaşi oală, la numai o săptămână distanţă, la 30 septembrie 1848, Adunarea sașilor de la Sibiu a adoptat rezoluția Blajului.
Roth a fost numit comisar imperial plenipotențiar în 13 sate de pe Târnave, teritoriu în care a dispus încetarea obligațiilor feudale (deziobăgirea).
Toate acestea nu i s-au iertat.
Arestat de Kossuth, a fost condamnat la moarte prin împușcare de către „tribunalul de sânge” al nobililor de la Cluj (Roth avea cinci copii minori). A fost împuşcat pe celebrul deal Cetăţuia din Cluj, în graba mare, la doar trei ore după pronunțarea sentinţei.
Stephan Ludwig Roth a fost asasinat în ziua de 11 mai 1849. Poate că ar merita un gând de recunoştinţă din partea noastră.

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on RedditEmail this to someone