O sintagmă antinațională: „„NOI NU SUNTEM URMAŞII ROMEI”

Prin profesie medic stomatolog, prin vocație impostor și trădător, al cărui nume nu merită amintit, a scris cartea ce depășește aproape orice ridicol istoric „Noi nu suntem urmașii Romei” (e.g. de la Podul lui Apolodor construit de daci sau limba latină a dacilor sau imposibilitatea colonizării în 165 de ani – demantelate de noi argument cu argument), carte ce a reușit însă, pe fondul căutării adevăratei identități naționale după golul comunist – deplin legitime, să discrediteze poate definitiv cauza dacică. Nu doar atât, a reușit să aducă atingere rădăcinilor naționale, andorsând indirect teoriile fabricate în laboratoarele istorice germano-austro-ungare despre migrația populație valahe de la sud de Dunăre aici, în Dacia „dezafectată”.

„Urmașii Romei” e sintagmă adusă pe lume de Eminescu – nu credem că e indicat să te pui cu Eminescu, și în mod cert antinațional. Același Eminescu ce era obsedat de daci și Dacia și vedea noul regat al lui Decebal sub apele înghețate ale nordului, acolo unde se va construi o altă Sarmizegetusa, sub același ape reci unde cerea să fie îngropat și el. Formidabilă intuiție despre dualitatea acestui popor, ADN dacic îmbrăcat în haină latină!

V.D.

Pentru cei ce au căzut pradă asaltului antiromânesc
„NOI NU SUNTEM URMAŞII ROMEI”
ca să ştie a cui cauză o slujesc

Autor: Miron Scorobete

 

AFIRMAŢIILE ROESLERIENILOR
– Tezele prin care se susţine că poporul român nu s-a format pe teritoriul României ci s-a stabilit aici după venirea ungurilor –

„În Dacia, pe un teritoriu slab populat, înconjurat de o populaţie răuvoitoare, s’a format o ţară pur colonială, în care romanismul n’a avut rădăcini adânci, pentru că nu se sprijinea pe baza largă şi sigură a unei populaţii cucerite şi sufleteşte. De aici uşurinţa cu care romanismul dintrânsa a putut să fie îndepărtat mai târziu şi să dispară fără să lase măcar atâtea urme câte au rămas în Britannia sau în Noricum unde el s’a şters după cum se şterge o lustruială.”
Eduard Robert Roesler, Romänische Studien. Untersuchungen zur älteren Geschichte Rumäniens, 1871, p. 45

„Romanizarea Daciei nu avea când să se producă în 165 de ani. ”
Hunfalvy Pál (numele real Paul Hundsdorfer; 1810-1891), Über die Abstammung der Romänen [Despre originea românilor], Leipzig, 1880; Die Romänen in Siebenbürgen [Românii în Transilvania], în Ungarische Revue, I, 1881, pp. 938-955, Az oláhok története [Istoria valahilor], Budapest, 1894.

„Procesul de colonizare nu a avut nici o importanţă pentru romanizarea Daciei.”
L. Balla, L’importance des colonisations en Dacie în Acta Classica Universitatis Scientiarium Debrecenensis X-XI, 1974-1975, pp. 139-143

Nu i-aţi citit pe aceşti autori, cei mai acerbi duşmani ai românilor, dar afirmaţiile lor vă sunt cunoscute pentru că le întâlniţi tot la a doua frază la cei care neagă că ar fi urmaşii Romei.
Sunt numai trei mostre din biblioteci întregi de înseilări antiromâneşti. Promotorii lor au observat însă că atâta timp cât ele sunt propagate de străini românii le resping organic. Atunci au recurs la cea mai perfidă modalitate: au căutat propagandişti români şi i-au găsit – pe câţiva, trădători prin vocaţie; pe cei mai mulţi, oameni de bună-credinţă, patrioţi înflăcăraţi, puşi însă să tragă în propriul neam cu convingerea că-l slujesc. Ei spun cu emfază: „Noi nu suntem urmaşii Romei” fără să ştie că aceasta e la fel de grav cu a spune: „Noi nu suntem urmaşii dacilor”. Este retezarea propriilor rădăcini.
Azi am văzut aici, pe Facebook (pe pagina Clujaxio – nn), un maghiar care iată ce scrie: „Si ce legatura au valahi veniti din insula balcanica cu dacii? 🙂 valahi care abia de o suta de ani se autodefinesc romani? Nu aveti voi nimic cu daci, si romanii. Regi unguri vau primit cu drag, vau facut doua voievodate dincolo de munti, iar voi ne ati multumit ospitalitatea. Va place, nu va place, asta e adevarul crud.”
Iată ai cui aliaţi se fac tăietorii de rădăcini. Ei se iluzionează că le retează doar pe cele romane, dar de aici urmează pasul următor: „Nu aveti voi nimic cu daci, si romanii.”
Şi ştiţi cu cine se războiesc cei ce flutură sloganul „Noi nu suntem urmaşii Romei”? Cu Eminescu.
Eminescu a creat sintagma „urmaşii Romei” punându-i la zid pe cei ce se fălesc prin abuz a avea această descendenţă nobilă, când ea ne revine nouă. Or, nici un român responsabil nu s-ar posta în rolul de adversar al lui Eminescu. Iată însă că urmaşii lui Roesler (nu ai Romei!) îi aduc pe necunoscători şi în această detestabilă ipostază.

Noi, în ziua naşterii lui Eminescu, rămânem pe traiectoria trasată de el: „Daci sau romani, romani sau daci: e indiferent, suntem români si punctum.”

(ceea ce nu înseamnă oprirea studiului și descoperirea istoriei dacilor, a căror ființă istorică o moștenim, de un farmec și unicitate cu care trebuie să ne mândrim – n.n.).

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on RedditEmail this to someone