Karting-ul, între pasiune și meserie. Interviu cu Jacques Iancu

Clujaxio: Jacques, multă lume nu e familiară cu acest sport, și adesea face confuzii cu ceea ce vede la mare sau în parcare la mall. Ce înseamnă karting-ul profesionist de fapt?

Jacques Iancu: Karturile de competiție sunt practic niște mini-mașini de F1, sunt extrem de performante, având absolut toate componentele duse la extrem în ce privește fiabilitatea, nu sunt gândite să reziste prea mult, ci să scoată un maxim de performanță din motor, sașiu, din toate componentele.

Karturile de agrement sunt în 4 timpi (fată de cele de curse, în 2 timpi), mult mai lente, dat fiind că trebuie să le folosească un necunoscător, mult mai puțin violente decât cele de competiție, și cu componente, inclusiv cauciucuri, care trebuie să dureze cat mai mult, din motive economice.

Ca orice sport, kartingul implică un program bine stabilit de antrenamente, pregătire psihică și fizică pentru sportivi, pregătire specifică, ceea ce avem și noi, cu piloții noștri, cu minim două antrenamente pe săptămână, pregătire fizica și ședințe tehnice.

C: Pentru o comparație mai elocventă, care sunt caracteristicile tehnice ale unui kart profesionist? Sa începem de la cele de juniori, până la seniori? CP, accelerații, viteza de top, consum de combustibil, etc.

J: Karting-ul ca sport începe la noi la vârste din ce în ce mai fragede, s-a ajuns în Campionatul National, la Clasa Kid, să avem copii intre 4-7 ani. Aici sunt karturi fără omologare internațională (nici nu există în afara aceasta competiție). Este o clasă demonstrativă și de inițiere, cu un copil de 4-5 ani nu poți avea o relație cum ai cum un sportiv, ne jucăm cu copiii, ii formăm, să aibă o bază pentru mai târziu. Aici avem karturi și motoare subdimensionate (motoare în doi timpi de 3.5 CP), să nu fie periculos, dar să abia același comportament ca un kart normal.

De la 7 ani, copii ajung la Clasa Pufo, unde se folosesc deja motoare de 8 CP (spre comparație, un kart de agrement are intre 6-13 CP, dar mult mai grele – nn), cu anvelope mai performante, care devine foarte aderente după câteva tururi.

kid

După aceea, cu aceleași tip de kart, de la 10 ani, copii merg la Clasa Mini, clasa tampon intre cele de copii și juniori / seniori. Aici vorbim de motoare mai puternice, de 12-13 CP, cu care piloții ating viteze de până la 100 km/h (atenție, discutam de copii de 10 ani), se familiarizează cu telemetria, noi avem inginer telemetrist care descarcă datele de pe volan in calculator, privind motorul, stilul de pilotaj, care sunt analizate de motorist și de mine, și împreună cu pilotul, încercăm sa îmbunătățim.

De la aceasta vârstă piloții încep de înțeleagă fizica sportului; surprinzător pentru unii, dar kartingul implică foarte multă matematică și fizică, discutăm de accelerații, de forte G, de metri / perioadă de frânare, de turații și cuplu. Din acest momente lucrurile devin complexe, dar încercăm sa fim pe înțelesul copiilor, astfel încât sa aibă o bază bună atunci când ajung la casele de juniori / seniori, unde lucrurile sunt foarte serioase.

kid3

Apoi, de la 13 ani e o trecere destul de dură, la Clasa Junior, vorbim de un kart mai mare, cu un șasiu care se folosește ulterior la toate clasele superioare, inclusiv seniori. Anvelopele sunt mai mari, mai aderente, apar forte G superioare, și forța de rezistentă a volanului mult mai mare, deci piloții trebuie sa fie foarte bine pregătiți fizic. In această perioadă de iarnă, se lucrează intens la pregătirea fizică, mușchii gatului, brate, spate și picioare.

Se lucrează foarte mult cardio, piloții trebuie sa aibă un puls cât mai stabil, respirația trebuie foarte bine pusă la punct, vara ajungem la temperaturi de 40-50 grade la nivelul asfaltului. Scopul pregătirii fizice este ca pilotul sa nu depună un efort vizibil care să ii afecteze concentrarea și pilotajul. La această clasă vorbim deja motoare agresive, de 25 CP, cu accelerații puternice și viteze de top mari.

 

După Juniori, de la 15 ani are loc o trecere mai blândă la clasa de Seniori, apar frânele pe fată, motoare mai performante, peste 40 CP, anvelope mai aderente, viteze mai mari pe viraje și de top, și o uzura mai mare. Piloții sunt deja formați, aceasta trecere nu mai este asa brutala.

Un kart de seniori de seniori de clasa KF (cea mai comuna clasa de seniori – nn) poate ajunge la 170 km/h pe un circuit de viteza. O mare diferență este clasa KZ, unde avem karturi cu motoare similare, de 125 cmc in 2 timpi, dar cu cutie de viteze atașată, în sase trepte, motoare care ating 100 km /h in trei secunde, similar cu o mașină de Formula 1. Pe un circuit de viteză, cum ar fi în Italia, pot atinge chiar 180 km/h.

j5

Sunt karturi foarte brutale, condiția fizică este extrem de importantă, de aceea piloții de F1 în inter-sezon se antrenează pe ele, te obliga sa fii mereu într-un tonus bun. Precum karturile de KF, au frâne și pe fată, dar sunt toate acționate la pedală (la KF, frânele de față sunt acționate manual, de la volan), cu posibilitatea distribuiri forței de frânare față / spate, funcție de circuit.

Pentru a înțelege complexitatea și frumusețea acestui sport, as vrea scot în evidenta o particularitate importantă a kartingului, și anume gestionarea setup-ului. Practic vorbim de o muncă asiduă intre pilot, șasist și motorist. Un kart are foarte multe posibilități de reglaj, de exemplu, de la nivelul de duritate al șasiului, al trenului, tipuri de jante care dau / iau aderenta, astfel încât sa reușim, prin reglaje, să ridicăm o roată în viraje, sa reducem forța de frecare, fără să aducem un comportament supra / subvirator.

kart

C: Sa trecem putin la tine. Ai pornit de la zero, ca mecanic într-o boxa mica, iar acum ești owner și team manager la una dintre cele mai bune și complete echipe de karting de la noi, JMS Performance. Ce înseamnă asta din punct de vedere managerial, tehnic, și sportiv?

J: E o provocare și totodată, o mare satisfacție, pentru că reușesc să fac ceea ce mi-am dorit de mic, de a avea o echipa de karting, de a continua ceea ce nu am putut sa fac ca pilot, neavând mijloace și sprijin financiar la acea vreme; fac karting de la 7 ani, până la 21 ca pilot, iar in ultimii ani am început sa ma ocup și de alți piloți, pentru a mă pregăti pentru acest proiect pe care l-am adus acum la maturitate.

Provocare noastră e zilnică, aceea de a fi și mai buni, la fel ca în pista, unde trebuie sa îmbunătățești mereu și mereu timpii. JMS înseamnă o muncă de echipă, nu e doar Jacques Iancu, e un tot. Acum suntem 10 persoane, avem telemetrist, motorist, cite un mecanic pentru fiecare pilot, lucrurile sunt complexe. Ne deplasăm cu o semi-remorcă de TIR la competiții (cum se intamplă la marile competiții auto internaționale), avem microbuz și remorcă specială cu care mergem la antrenamente, și multe facilități tehnice. In fapt, putem repara și revizui în timp real motoarele, avem bancuri de telemetrie, magazie, corturi de asistența, fiecare pilot are un post de lucru, deci e cât se poate de serioasă activitatea noastră.

In 2016 am avut 4 piloți permanenți, dar la fiecare etapă am avut câte 6 piloți, multi care participă prin rotație. In acest moment este maximul pe care il putem susține la nivelul de performanță pe care ni l-am impus.

13133209_1258683450826834_6471993189904433523_n

C: Cum am văzut, karting-ul este un sport cât se poate serios. Ce câștiga un copil dacă începe aceasta activitate, în afara de faptul ca învăță de conducă „profesionist”?

J: In primul rând, problema copiilor de acum este ca privesc totul pe calculator și prin prisma gadget-urilor. Prin asta reușim sa ii scoatem în lumea reala, într-o activitate ce presupune pregătire fizică și psihică foarte serioase.

Față de un sport de masă, în ciuda faptului ca e sport individual, e atipic prin aceea ca nu depinde doar de pilot, în spatele rezultatului final este o echipă, unde fiecare contribuie sau greșește, și atunci obligă sportivul sa gândească în ansamblu, să știe sa ceară anumite lucruri, îl dezvoltă și întărește psihic. Desigur, ca la orice sport, îl învață sa câștige și să piardă, sa facă proiecții în viitor, să seteze target-uri.

Din punct de vedere fizic vorbim de o dezvoltare armonioasă, antrenamentele paralele celor de karting sunt foarte intense. Desigur, mai târziu când sunt la vârsta de a-și lua permisul auto, vor fi mult mai conștienți de ce presupune viteza, ce riscuri are, vor mult mai calmi, mult mai cerebrali și siguri pe ei, gestionând situațiile limită.

14570247_1042776169105087_5544997431418450623_n

 

C: Asta e partea frumoasă, dar toți știm ca motor-sportul nu e o activitate ieftină. Cum se traduce asta în cazul karting-ului profesionist?

J: As pune problema putin diferit. Kartingul profesionist înseamnă componente duse la extrem din punctul de vedere al performanței. In momentul în care facem rabat zero de la performanță, este evident că avem nevoie de tot ceea ce mai bun pe piață la un moment, deci costurile sunt pe măsură. Apoi, costurile sunt direct proporționale cu vârsta pilotului. Practic, la o vârstă frageda bugetul e accesibil pentru o familie medie, dar de la clasa Mini încolo, lucrurile devin mai complicate, și atunci, ca team manager, fiindcă doresc sa am continuitate cu piloții pe care dorim sa ii creștem, le punem în vedere acest aspect părinților. Dacă în perioada de boom economic se găseau sponsori mai ușor, acum pot apărea rupturi în relația financiară, și de aceea cei se înhamă la un astfel de proiect trebuie să știe despre ce este vorba în perspectivă.

j2 bis

Trebuie reținut ca motor-sportul este un sport costisitor, și karting-ul nu face excepție; in termeni de costuri efective, după tenis, alături de motociclism, este probabil al doilea cel mai scump sport, dar totuși karting-ul e putin mai costisitor ca moto. Costurile pentru un copil la nivel performanță, adică pentru a ținti titlul de campion național încep de la 10,000 eur / an la clasele mici, si pot ajunge spre 40,000 Eur / an la juniori si seniori; vorbim de costuri complete, care includ materialul tehnic (karturi, piese, consumabile, cauciucuri), teste, deplasări la competiții, etc. Desigur, sunt sportivi care reușesc să participe cu bugete mai mici, dar nu pot aspira la nivelul de performanță pe care îl avem noi.

Va urma

DistribuieShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on RedditEmail this to someone